Jurnal de Sarcina

De la săptămâna 5 până la săptămâna 10 de sarcină. La ce să te aștepți?

iulie 7, 2019
saptamana 5 de sarcina

Pfiu! Ce greu a fost! Am ajuns în a 11-a săptămână și abia acum parcă îmi trag sufletul nițel. De fapt, poate că acum încep să mă adaptez cu toate schimbările astea. Și nu-s puține!

Mai citisem pe ici pe colo de vărsături, de schimbările hormonale și potențiala depresie, de un reflux gastric, de gaze și grețuri interminabile. Dar ghici ce? „MIE NU MI SE VA ÎNTÂMPLA.” Alea-s mofturi, îmi spuneam. Îhm. Vezi să nu!

Adevărul e că se întâmplă. Și am așa o senzație că mamele astea sunt ca struții. Se bagă acolo cu capu-n pământ și nu zic nimic. Adică nimic de rău. Sau poate că până nu treci și tu prin asta, nu înțelegi cu adevărat ce vor mamele să spună. Ori una, ori alta.

În săptămâna 5 de sarcină m-a lovit trenul

Nu știu când eram copil, însă de când am început să am amintiri, eu n-am știut ce e aia durere și nici stare de rău. M-am dus întotdeauna la medic înainte să fie cu adevărat nevoie. Prevenție, cică. Hai să zicem că am avut vărsături de vreo 2-3 ori pentru că am fost hapsână și am amestecat un vin fiert cu o țuică la fel de fiartă, iar ficatul meu reacționează rapid. Dacă știi cum e să spui „Nu mai beau în viața mea”, ei bine, vărstăturile din timpul sarcinii sunt un fel de 10 mahmureli la un loc.
Dacă aș privi partea bună a lucrurilor, aș spune că nu o să-mi mai fie frică de-o mahmureală niciodată. Te călesc și grețurile astea din timpul sarcinii.

Revenind la treburi serioase, începând cu săptămâna a cincea de sarcină, e posibil să-ți fie rău. Apar grețurile cu sau fără vărsături. La mine au fost fără. Partea bună e că starea asta de rău dovedește că mormolocul se dezvoltă bine (apare din cauza hormonului de sarcină).

Ce poți să faci ca să-ți fie mai bine?

În cazul meu, au fost câteva lucruri care au funcționat de minune: pâinea prăjită cu sare (când mă plictiseam de asta, îmi făcea soțul sandwich-uri calde din pâine integrală cu cașcaval), telemeaua (sau orice brânză sărată pasteurizată), covrigii sărați, bomboane fără zahăr mentolate sau cu lămâie și apa minerală.
Timp de o săptămâna asta a fost tot ce am mâncat. Grețurile au fost intense dimineața și seara, însă am găsit leac și pentru asta. Îmi puneam pe noptieră felii de brânză telemea și de fiecare dată când mă trezeam și îmi simțeam stomacul sensibil, mâncam o bucățică de brânză. Pfoa! Raiul pe pământ mi se părea brânza aia!

În săptămâna 6 de sarcină m-a lovit avionul

Săptămâna anterioară mi s-a părut grea, însă asta fost îngrozitoare. Am experimentat pentru prima dată vărsăturile, schimbările de dispoziție (ba râdeam, ba plângeam, ba mă supăram), refluxul gastric era extrem, iar digestia mi se părea inexistentă. Relația cu bărbată-miu era ceva de genul ăsta:
– Îmi aduci apă, te rog?
– De care?
– Cred că minerală.
Beau o gură, vomit.
– Nu e bună asta, trebuie altceva.
– Ce?
– Nu știu! Poate apă cu electroliți? Fresh? Ceai?
În 10 minute le aveam pe toate lângă mine. Jucam ping-pong cu el, însă adevărul e că a rezistat eroic. Nu uita să vă spuneți unul altuia „Știu că și ție îți este greu, dar sunt lângă tine”. E important. Adică și voi sunteți importanți, nu doar copilul.

În săptămâna 6 de sarcină te vei trezi mai des noaptea pentru că apar urinările frecvente. Este foarte posibil să vrei să dormi mai mult și te încurajez să o faci, dacă poți. Sânii te vor durea din ce în ce mai tare (pe mine m-a ajutat o bustieră elastică fără burete). Mănâncă puțin și des, fii foarte atentă la ce îți cere corpul și nu te lăsa copleșită de starea emoțională. Amintește-ți că sunt semnele că bebe se dezvoltă bine. Dacă vrei să te descarci, fă-o, apoi ridică-te și ia-o de la capăt.

În săptămâna 7 de sarcină a fost mai bine și nu prea

A fost mai bine fizic pentru că grețurile și vărsăturile nu mai erau atât de puternice, însă am întâmpinat ceva probleme emoționale. Eram bombardată de peste tot cu mesaje de genul „E minunat să fii însărcinată”, „Să vorbești cu copilul pentru că simte”, „E cea mai frumoasă perioadă din viața unei mame”. Ghici ce? Nu numai că trebuia să mă adaptez cu stările de rău, însă deodată trebuia să iau în calcul și faptul că e posibil să nu mai pot munci deloc. Așa că am început să mă simt extrem de vinovată. Nu simțeam încă legătura aia magică cu copilul de care vorbea toată lumea, nu mi se părea nimic minunat în a fi însărcinată și aproape că îmi trecuse prin cap că pe al doilea nu-l mai fac. Mă simțeam oricum, însă numai vreo mamă eroină, nu.

Așa că m-am supărat pe toată lumea. M-am transformat într-un arici pe care nu putea să-l atingă nimeni. Să fi fost un soi de depresie, nu știu. Mi-a trecut între timp.

M-a ajutat un articol scris de o mamă care a spus lucrurile pe nume. Că nu e totul numai lapte și miere și că e normal să te concentrezi pe tine în primele săptămâni. Altfel, dacă tu nu ești bine, cum să-i asiguri fătului o dezvoltare normală? Apoi am mai citit că instinctul matern crește odată cu copilul și mi s-a părut fabulos. Mă simțeam normală.
Așa că, dragă viitoare mami, închide-ți urechile și ascultă-ți instinctul. Nu contează ce spun alții. E normal ce ți se întâmplă, e normal să spui că e greu și că nu mai vrei. Cel puțin în perioada asta. Mai târziu, te asigur că lucrurile se schimbă. Ai răbdare. Îndreaptă-te către omul tău și cere-i lui confirmările de care ai nevoie. În fond, doar voi doi contați.

În săptămâna 8 de sarcină, mormolocul începe să arate a copil

Există tot felul de aplicații în care poți vedea exact cum se dezvoltă bebele în fiecare săptămână. Eu folosesc sarcina+, iar atunci când nu mai puteam, o deschideam rapid să văd ce se întâmplă (vezi imaginile de mai jos). Pe lângă faptul că vezi cum arată mormolocul, găsești și o mulțime de articole cu modificările care au loc în corpul tău. E important să știi ce se petrece. În plus, în cazul în care treci prin momente mai grele, deși nu e bebelușul tău acolo, s-ar putea să-ți mai dea putere. Nu de puține ori m-am trezit spunând „Ptiu, ce mic ești și ce poți să faci din mine”!

aplicatie sarcina +

De acum și până în săptămâna 10 de sarcină se formează organele vitale, cum ar fi creierul, plămânii și ficatul. Gâtul începe să se dezvolte, pleoapele se închid, iar părul și unghiuțele de la mâini și picioare încep să se dezvolte. Chiar dacă nu simți încă, bebeloiul începe să dea deja din mâini și picioare.

Stările de rău și oboseala încep să se domolească, așa că vei începe să te simți mai bine fizic și emoțional.

Nu uita că toate stările prin care treci sunt normale. Știi cum plânge un copil când vine pe lumea asta, nu? Va face asta mult și bine până când învață să se adapteze. Așa că, eu mă gândesc în felul următor: Dacă suntem mame pentru prima oară, noi de ce n-am avea dreptul la adaptare?

Dacă vrei să împărtășești din experiența ta și cu alte mămici, te invit să o faci mai jos, printr-un comentariu.

Foto: Pixabay

Cu drag,
Doamna Kovacs

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply